1. Ce este bullyingul?
Pentru a fi bullying, un comportament trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- să reprezinte un dezechilibru de putere – situație în care o persoană o domină pe cealaltă;
- să se repete frecvent (regulat/constant);
- să provoace neplăcere victimei, iar această neplăcere să îi genereze satisfacție agresorului.
În realitatea noastră îl regăsim în familie, în relația părinte-copil, între parteneri, la locul de muncă, în mediul virtual sau, practic, în orice grup social (grupuri de părinți, sportivi).
2. Care sunt tipurile de bullying?
Având în vedere caracteristicile mai sus menționate, se poate realiza o categorisire a acelor comportamente care fac parte din fenomenul bullying-ului și anume:
- agresiuni verbale – directe (jigniri, etichetări, umiliri publice, etc.);
- agresiuni verbale – indirecte (răspândirea de zvonuri, când auzi lucruri despre tine de la alții);
- farse / glume proaste – verbale sau fizice („pranks” cum sunt cunoscute în America);
- cyber-bullying: agresiuni online (scrise sau sub formă de multimedia/audio-video);
- excluderi/includeri sociale selective (ex. eliminare dintr-un grup sau includere pe baza unor criterii stricte și subiective sau contextuale), inclusiv condiționarea socială sau alegerea selectivă a prietenilor (ex. daca vrei sa fii prieten cu mine, nu poți fi prieten și cu X…);
- agresiuni fizice – directe (te împinge, te bate, te lovește);
- agresiuni fizice – indirecte (îți ia un lucru de-al tău și ți-l aruncă / murdărește / strică / distruge);
- intimidarea directă (ex. prin amenințări) și generarea fricii.
3. Contexte în care se observă mai exact bullying-ul asupra adulților:
Excluderea selectivă din anumite grupuri, asociații, colective, comunități. Aceasta se realizează pe baza unor criterii foarte bine stabilite care dacă nu sunt îndeplinite nu poate oferi aderarea adulților la structura organizatorică pe care o vizează.
Competițiile din ce în ce mai categorice care au loc la locul de muncă au de multe ori la bază bullying-ul. În această situație este foarte clar faptul că nu abilitățile profesionale sunt cele care primează, ci mai degrabă modul în care cei în cauză reușesc să domine, să profite de orice oportunitate, să înlăture cu duritate posibilii adversari.
Clasa politică promovează valori care tind să susțină în mod indirect fenomenul de bullying. Aceste valori nu pun accent sub nicio formă pe empatie, recunoștință sau respect față de cei din jurul nostru, ci mai degrabă încurajează competiția, minciuna, falsitatea, lupta pentru putere etc. Motivele pe baza cărora oamenii ajung victime ale bullying-ului includ aspectul fizic, rasa/etnia, sexul, dizabilitățile, religia, orientarea sexuală.
4. Cum putem opri bullying-ul?
Cum ne putem ajuta pe noi și pe cei din jur să nu ajungem victime ale bullying-ului?
- să promovăm comunicarea pozitivă în orice context în care ne aflăm;
- să fim dispuși să ascultăm realmente pe cei din jur și să le oferim sfaturi, dacă ni le solicit;
- să exprimăm cu onestitate ce considerăm noi că a făcut greșit cealaltă persoană;
- să nu devenim ignoranți în fața dezamăgirilor sau a problemelor celor din jur;
- să ne implicăm mereu în activități care ne susțin încrederea în sine;
- să creăm relații armonioase cu persoane alături de care ne simțim acceptați, înțeleși, susținuți;
- atunci când simțim că suntem neîndreptățiți, să vorbim despre ceea ce ni se întâmplă și să cerem ajutor;
- dacă am fost jigniți, acuzați, hărțuiți să nu pretindem că nu s-a întâmplat nimic, ci să vorbim pentru propria persoană.
Orice lucru supărător pe care nu-l exprimăm se poate transforma într-o povară greu de dus. Așa încât este de un real ajutor să vorbești despre ce trăiești/ ai trăit, atât ca și experiență concretă, cât și emoțională, cu un psihoterapeut.
5. Prevenirea şi combaterea bullyingului
- aplicarea politicilor de prevenire şi de combatere a bullyingului;
- investigarea climatului din organizație, prin aplicarea unor chestionare specific cu scopul de autoreglare internă;
6. Implementarea planului antibullying cuprinde:
- activităţi de informare şi conştientizare asupra fenomenului de bullying pentru participanți;
- măsuri de comunicare şi informare internă, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare şi intervenţie a situaţiilor de bullying;
- proceduri de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică – bullying;
- responsabilizarea participanților în scopul intervenţiei imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate.
7. Măsuri împotriva bullyingului
În urma unei sesizări cu privire la o situație de bullying se formează o comisie pentru stabilirea situației create. În urma analizei se vor lua urmăroarele măsuri în funcție de gravitatea situației:
- avertisment scris;
- amendă în cuantum de 500 euro;
- excluderea din competiție și din clasamentele oficiale.